„Întoarce-te la mine” - Simona Lungu

Titlul: Întoarce-te la mine (volumul 1)

Autor: Simona Lungu

Editura: Bookzone

Nr. pagini: 350

Disponibilă: Aici

PREZENTARE

    Anul 1941. Bombardierele sovietice lovesc Constanța, schimbând destinul locuitorilor săi. Astfel, Ana, o tânără răsfățată face cunoștință cu ororile vremii prin moartea bruscă a părinților săi și totodată a tot ceea ce cunoștea și i se părea firesc.

      Rămasă în grija unei mătuși, forțată să muncească împreună cu aceasta într-o clădire ocupată de trupele germane, se maturizează pe zi ce trece, devenind o femeie puternică. În aceste vremuri tulbure cunoaște dragostea în toate formele ei, iubește și învață să ia de la viață tot ce i se oferă. Iubirea o face să spere într-un viitor mai bun, deși totul se prăbușește în jurul său.

   Întoarce-te la mine explorează lupta pentru supraviețuire, dezvăluindu-ne destinul trist al tinerilor care au trăit acele timpuri. Este povestea bunicilor noștri.

RECENZIE

    Pentru început vreau să spun că mă așteptam la o poveste banală de dragoste, dar după ce am citit câteva pagini am ajuns să fiu obsedată de această carte. Autoarea conturează o ficțiune istorică, acțiunea petrecându-se în România. 

    Chiar la început o întâlnim pe Ana, o tânără răsfățată care din cauza bombardamentelor își pierde părinții. Rămânând orfană este luată în grija mătuși sale, deși acestea două nu aveau o relație prea bună. După multă suferință Ana decide că este timpul să facă ceva cu viața ei. Ajutată de mătușa sa, începe să muncească alături de ea pentru comandatul german.

    Deși nu este obișnuită cu munca, Ana se implică destul de mult în ceea ce face, chiar ajunge să îi placă. Dar toate acestea se schimbă când încercând să își ajute un coleg.

„E un coșmar noaptea! Vreau să fug de aici! Era să fiu violată de un animal sub formă de om! tind să răspund vorbelor blânde, dar ce vor spune ceilalți? Mintea vrea ceva, dar rostesc altceva, făcându-mi astfel ruda fericită.”

    După cum bine știm, fiecare lucru rău aduce cu sine și ceva bun, în aceea noapte îl cunoaște pe Friedrich care o salvează din ghearele acelui animal. Odată cu acest lucru între cei doi apare scânteia dragostei.

„Mă ai pe mine, Friedrich! aș vrea să-i pot spune, dar cuvintele rămân pe buze. Știu că ține la mine, simt asta, totuși niciodată nu mi-a declarat nimic. În afara faptului că-mi repetă des că-i aparțin, de parcă aș putea să uit asta, nu mi-a spus altceva. Nicio vorbă despre viitor sau sentimentele sale, nimic. Totul cu el este prezent. Trăim ca un cuplu normal, dar fără promisiuni și planuri. În cele mai intime momente îmi șoptește lângă ureche cuvinte în germană și-mi închipui că ar fi de dragoste.”

    Cei doi ajung să trăiască o frumoasă poveste de dragoste, o poveste de dragoste interzisă care încearcă să depășească orice obstacol în calea lor. Cum vor depăși obstacolelor și dacă cei doi vor rămâne împreună urmează să descoperim în volumul 2.

    Mulțumesc autoarei pentru exemplarele oferite pentru recenzie. Datorită ei am descoperit că dragostea nu are cuvinte, ci se simte. Am descoperit o tânără încântătoare și curajoasă dispusă să lupte cu oricine și orice pentru a fi lângă persoana care o iubește. Deși cartea ne prezintă o acțiune dureroasă, dragostea dintre cei doi face mai ușor de observat cele întâmplate în timpul atacurilor.

Recomand cu drag această carte!